My Poetry in Chinese


YIN XIAOYUAN. Photo by Song Zuifa

My Poetry in Chinese

Poezia mea în limba chineză

The well-known Chinese poet Yin Xiaoyuan will translate 10 of my poems (5 from the future book, „The Carnival of Death” and 5 from the work in progress, „The Lives of the Painters”) to be published next year in the works of the Encyclopedic Poetry School, founded by her.

My poem „Frida Kahlo” in Chinese

by Yin Xiaoyuan

弗里达·卡罗

我从不把梦想透露给画布,我只画两个弗里达

滴血的心脏在颤抖手掌组成的筐中搏动着

我是鸽子,是荡妇,是天使和魔鬼,共产和资本主义者

幸福如同闪亮的匕首,藏在西班牙大披肩下

痛与孤独是我忠诚的连体婴

这激发了我不断创作自画像

那些颜色都提取自痛苦的彩虹

红色——一团破碎的骨头鲜血淋漓,那年我十八岁

橙色——龙舌兰花冠每三十年就盛开一次

黄色——我的身体已经与痛苦决裂,在一道迷人天使的光晕中

绿色——一条绿玉珠链作为奇异的痛苦的吸引物

蓝色——蓝房子里诞生了我的众多作品和爱情故事,伴随着剧烈的疼痛

靛青——迭戈的帽子,这个男人带来了我人生的“第二次事故”

紫色——在这个宇宙中我重新在爱与痛苦间获得了平静

我逐渐明白死亡巴士的终点是艺术

它就在蓝房子里床正上方天花板上的镜子下面

我随着第一批画的诞生获得了新生

随着那些我至死不渝爱着的男人和女人们

安德烈·布勒东将我称作“绑在缎带上的炸弹”

脆弱与强大 ,在美国土地上他们对我如此评价

长着黑鸟般连心眉的脆弱的人

一只蜂鸟从生命的神秘岩浆中冲出,超离了死亡

也许我并不愿意变得完整和强壮

比如破碎前的脊柱、锁骨、肋骨和盆骨

心碎之后才能企及爱的深邃之处

有时喜悦充满胸腔,我受缚于矫正胸衣的胸腔

绚烂的悲伤淹没了我的眼睛

我热爱这生活,它的明暗对照如此美妙

我选择内在的丰盈而非转瞬即逝的幸福

我感觉一种坚硬与韧性骨鲠在喉

仿佛我绝望地吞下了整个世界

我想进入完整之中最黑暗的部位

我便不会再听到饥饿孩子们的哭泣

我需要一场风暴让我流动成一首未写之歌

最终艺术给了我翅膀,我忘记腿部坏疽的伤痛

我艺术的嘶吼比我身份的呐喊更急切

2020年8月12日写于罗马尼亚苏恰瓦

FRIDA KAHLO

I never laid down dreams on the canvas I just painted the two Frida

with a bloody heart throbbing in the bucket of my trembling palms

I was a dove and a bitch an angel and a demon a communist and a capitalist

happiness is a shining knife blade hidden under the rebozo scarf

pain and loneliness were my faithful Siamese

which inspired me to paint my self-portrait indefinitely

with colors extracted from the most beautiful rainbow of pain

red-a lump of broken bones sprinkled with blood at the age of 18 years

orange-a corolla of agave blooming from pain every 30 years

yellow-my body disintegrated with pain in a halo of a loving angel

green- a necklace of jade beads worn as a strange attractor of pain

blue-in Casa Azul I gave birth to my works and love stories  with intense pain

indigo- Diego’s hat the man who provoked my second accident

purple-the universe in which I recomposed myself from love and suffering

I gradually understood that the death bus had art as its final destination

soon under the mirror mounted above the bed in the Casa Azul

I was born for the second time with the first paintings

and with the cries of the women and men I loved to the end

André Breton said I was a ribbon wrapped around a bomb

fragility and strength were the words with which I was described in Gringolandia

a fragile creature with eyebrows joined together like black bird wings

a hummingbird gushing from the mysterious lava of life returned from death

maybe I wouldn’t have been whole and strong

without the spine clavicle ribs and pelvis shattered

the depth of love can only be reached after your have broken your heart

sometimes joy filled my chest tight in orthopedic corsets

while the dazzling sadness overwhelmed my eyes

I loved life in chiaroscuro and the contrasting beauty

and I preferred inner fullness instead of fleeting happiness

I always felt something hard and persistent in my throat

as if I had desperately devoured the whole world

I wanted to get inside the darkest part of the wholeness

so that I will no longer hear the cries of starving children

I wanted a storm to come that would make me flow into an unwritten song

in the end art gave me wings and I forgot the pain the gangrenous leg

the scream of my art is as intense as the scream of my identity

Suceava, August 12, 2020

FRIDA KAHLO

nu am așternut niciodată vise pe pânză doar am pictat cele două Frida

cu inima însângerată pulsând în căușul palmelor tremurânde

am fost porumbiță și cățea înger și demon comunistă și capitalistă

fericirea e o lamă strălucitoare de cuțit ascuns sub eșarfa rebozo

durerea și singurătatea au fost siamezele mele fidele

ce m-au inspirat  să-mi pictez autoportretul la nesfârșit

cu culori extrase din cel mai frumos curcubeu al durerii

roșu-o grămăjoară de oase rupte stropite cu sânge la vârsta de 18 ani

oranj-o corolă de agavă înflorind din durere o dată la 30 de ani

galben-trupul meu dezintegrat de durere într-o aureolă de înger iubitor

verde-o salbă din mărgele de jad purtată ca un straniu atractor al durerii

albastru-Casa Azul în care mi-am născut operele și iubirile cu dureri intense

indigo-pălăria lui Diego bărbatul care mi-a dăruit al doilea accident

violet-universul în care m-am realcătuit din iubire și suferință

am înțeles treptat  autobuzul morții avea ca destinație finală arta

curând sub oglinda montată deasupra patului din Casa Azul

mă nășteam a doua oară laolaltă cu primele picturi

și cu strigătele femeilor și bărbaților pe care i-am iubit până la capăt

André Breton a spus că sunt o panglică înfășurată în jurul unei bombe

fragilitate și forță au fost cuvintele cu care am fost descrisă în Gringolandia

o făptură firavă cu sprâncenele unite ca niște aripi de pasăre neagră

o pasăre colibri țâșnind din lava misterioasă a vieții întoarse din moarte

poate că nu aș fi fost întreagă și puternică sufletește

fără coloana vertebrală clavicula coastele și pelvisul făcute țăndări

adâncimea iubirii poate fi atinsă doar după ce ți-ai frânt inima

uneori bucuria îmi umplea pieptul strâns în corsete ortopedice

în timp ce tristețea orbitoare îmi copleșea ochii

eu am iubit viața în clarobscur frumusețea contrastantă

și am preferat plinătatea interioară în locul fericirii trecătoare

am simțit mereu ceva dur și persistent în gâtlejul meu

de parcă aș fi înfulecat cu disperare întreaga lume

am vrut să pătrund în interiorul cel mai întunecat al totului

ca să nu mai aud plânsetele copiilor care mor de foame

am vrut să vină o furtună care să mă facă să curg într-un cântec nescris

până la urmă arta mi-a dat aripi și am uitat de durere de piciorul cangrenat

țipătul artei mele e la fel de intens ca țipătul identității mele

Suceava, 12 august 2020

Yin Xiaoyuan(Yīn Xiǎoyuán, “殷晓媛” in Chinese) is an avant-garde, crossover epic poet as well as a cross-genre & multilingual writer, founder of Encyclopedic Poetry School (est. 2007), initiator of Hermaphroditic Writing Movement and chief drafter of Declaration of Hermaphroditic Writing, Editor and visual designer of “Encyclopedic Poetry School A.I. Papercube” (10th Anniversary Special Edition) , “12th Anniversary Poetry Photography Manuscripts Album” and “2020 Yearbook: Poetry Photography”, “2020 Deluxe Version: Poetry Photography Manuscripts Album”, and “2020 ‘Hymn to Poetry’: Online International Poetry Festival CD Album”;, director and visual designer of “12th Anniversary Poetry ╳Tea Deluxe Gift Set” and “12th Anniversary Commemorative Medallions”. She also directs “Encyclopedic Poetry School Creative Writing & Integrated Art Workshop”, members of which include poets, writers, dramatists, musicians and visual/installation/photography/calligraphy artists.

Yin Xiaoyuan graduated from Beijing International Studies University. She is a member of Writers’ Association of China, Translators’ Association of China and Poetry Institute of China. She has published 11 books including 5 poetry anthologies: Ephemeral Memories(Dazhong literature & art publishing, 2010), Beyond the Tzolk’in (China Federation of Literary and Art Publishing House, 2013), Avant-garde Trilogy(Tuanjie Publishing House, 2015) , Agent d’ensemencement des nuages (Encyclopedic Poetry School’ 10th Anniversary Series)(Beiyue Literature & Art Publishing House, 2017), and Cloud Seeding Agent (Pinyon Publishing, USA; nominated for “National Translation Award” of American Literary Translator’s Association and “Four Quartets Award” of Poetry Society Of America); and 6 translations, including The Ruby in Her Navel (Tsinghua University Press, 2014) by Booker Prize winner Barry Unsworth, a translation of contemporary New York poet/artist Bill Wolak’s poetry anthology Become a River (New Feral, 2018), two novels from Japanese and a haiku anthology. T.V.Petrusenko, Head of Acquisition Department, National Library of Russian, referred to the works by Encyclopedic Poetry School as “a new trend of contemporary Chinese poetry”, and Glennys Reyes Tapia, Head of Collection Department, BNPHU, described them as “bibliographical treasure of their (Chinese) culture”.

She wrote 18 epics (which add up to a total of 70 thousand lines) and 24 volumes of encyclopedic poems.

Her works were written in Chinese, English, Japanese, German and French and translated into French, German, Spanish, Italian, Swedish, Portuguese, Arabian, Irish, Galician, Finnish, Romanian, Greek, Estonian, Russian, Bengali, Hebrew, Macedonian, Turkish, Bulgarian, Japanese and Albanian, and published home and abroad. She is cooperating with 150+ contemporary poets in U.S., U.K., Sweden, Ireland, Australia, Spain, Portugal, Russia, Germany, France, Finland , Canada, Argentina, Japan, India, Estonia, Cuba, Honduras, Columbia, Chile, Bulgaria, Bolivia and Ecuador, etc.

She has travelled around China by her own, challenging mountains including Mount Huang, Mount Hua, Mount Heng (Hunan) and Mount Tai, which she summited on foot.

Epics by Yin Xiaoyuan:

Avant-garde Trilogy (前沿三部曲in Chinese):

Nephoreticulum (《云心枢》in Chinese)

Polysomnus (《多相睡眠》in Chinese)

Enneadimensionnalite (《九次元》in Chinese)

Wind Rose Sedecology (风能玫瑰十六传奇in Chinese):

Iki of Bashō, Wabi of Muramasa (《武芭蕉,雌村正》in Chinese)

Seepraland (《锡璞拉群岛战纪》in Chinese)

Wind Quencher (《止风之心》in Chinese)

Hanoi Tower (《汉诺塔》in Chinese)

Turkana (《图尔卡纳》in Chinese)

la Byzantine(《拜占庭野心》in Chinese),

Doppelganger Duet(《自他体二重唱》in Chinese),

Lapland Blood-soaked(《血沃拉普兰》in Chinese),

The Space-time Optimization Bureau(《时空优化署》in Chinese),

The Disappearance within Atacama (《盐湖疑踪》in Chinese),

Twin Flames(《双生火焰》).

| Tagged , , , | Leave a comment

International Poet of the Week


I’m thrilled to announce that the prestigious British poetry magazine, The Poet, highlighted me as the International Poet of the Week 1-8 November 2020.

The Poet magazine published three of my poems written in English from the work in progress, The Lives of the Painters, „Francis Bacon”, „Frida Kahlo” and „Ion Țuculescu”.

The Poet was founded by the well-known poet and novelist Robin Barratt ( UK), one of the authors of the famous Penguin-Random publishing house.

I invite all poets who are interested to join this amazing poetry challenge to send Robin Barratt unpublished poems in English.

Sunt bucuros să vă anunț că prestigioasa revistă britanică de poezie, The Poet, m-a evidențiat ca Poetul Internațional al Săptămânii 1-8 noiembrie 2020.

Revista The Poet mi-a publicat trei dintre poemele scrise în limba engleză din cartea în lucru, Viețile Pictorilor, „Francis Bacon”, „Frida Kahlo”  și „Ion Țuculescu”.

The Poet a fost fondată de cunoscutul poet și romancier Robin Barratt din Marea Britanie, unul dintre autorii faimoasei edituri Penguin-Random House.

Invit toți poeții interesați să intre în această minunată provocare și să-i trimită lui Robin Barratt poeme în limba engleză.

https://www.thepoetmagazine.org/constantin-severin

| Tagged , , , | 1 Comment

Wheel-Selfportrait


A new artwork from the Quantum Figurative series, „Wheel-Selfportrait”(„The Wheel of Life”), oil on canvas, 60×60 cm, 2020.

In Quantum Figurative, the visibile world is less important and the foreground is occupied by the vortex of the multiplied shapes and colours of the cuantic world, the invisible face of the universe.

QUANTUM FIGURATIVE is an art concept/movement launched by the visual artist Constantin Severin in August 2020.

| Tagged , | Leave a comment

A new outstanding member of the Archetypal Expressionism Group: Erkut Tokman


Why Archetypal Expressionism?

I was influenced by different art movementsas far as I was aware of them  since my teenage years untill today, which they have left their marks on the history of art.

I would say I was always enthusiastic about experimental art movements such as Cubism, Dadaism, Futurism, Surrealism, Constructivism etc.  However one can trully confess that we would not have learnt or seen through all those experimentalism without classical art movements.  Today’s art is multi-disciplinary and covers digitally, audio-visually, textually vast multi-layered information in their  communication  possibilities to enrich artist’s inspiration and creativity.

I knew the artist and poet Constantin Severin’s works for many years and  have been following them in progress. Archetypes and expressionism have been always among the major motifs and salient points in Art, Philosopy and Writing. To this end perhaps we can confront with the idea of being created or uncreated in forms  already existing as an archetypes for future or past’s uncountable entities, as  Aristotle once  philosophized. As one can observe creativelly an art into certain structure, form or conception such as painting, sculpture, cinema, poetry, theatre, writing etc. can even externalize towards other fields such as Mythes, Philospophy, Literature, History etc.and some of those can be considered as fundamentally and partially as  the basement or establishment of an art work.

What does fascinates me the most in Archetypal Expressionism as Constantin Severin described: “The archetype is a universal symbol, just as untranslatable as music. The archetypal fields are real, a mystery of the universe. The archetypal cosmos is atemporal; it only contains a virtual germ of time.” İt  made me think that Archetypal Expressionism offers us timely doubled dimension as spatial past and future, however this bi-dimensional approach, out of its timely deliverence, sets forth also elasticity and flexibitiy due to its imaginativeness and capability as an art movement that has been already occupying certain place since its existence in the history of art. This is obviously to say that this existence is not only as an expressionism but also as an abstract appeal to us therefore  the main terms “Archeytpe” and “Expressionism” allows an artist to travel between those spatial possibilites and sofort.

As Constantin paraphrased, particularly “The archetypal fields are real, a mystery of the universe. The archetypal cosmos is atemporal” explains exactly  my current digital art work called “O’nun Rüyası” (The Dream of Third Person or His/Her Dream) which you will observe it herein Constantin Severin’s blog. This digital art work is the latest among my serial visual poetry series which gradually transformed into Digital Art, those works mostly divert from common concepts of visual poetry, because they stand on philosophically rather than ontological; dimensionally the fourth and even the fifth and mindfully thought-provoking side where the usage of common symbols and punctions which became metaphors as a part of visual-language as if they were turning into atomical particles even furtherly juxtaposing to mysticism, esoterism, perceptiveness, metaphysical intuition and endless eyesight and its perspective becomes indispensable sources of my digital-visual art-works.

I would proudly like tounderline hereby,  the Artists of Archetypal Expressionism, although I have found each as eloquent and influencial, I treasured and was affiliated with mostly Constantin Severin, Alberto D’Assumpcao, Pablo Marie, Yulia Kirschner works and today I am so proud of being part of this somptuous and awe-inspiring brand-new art-movement, therefore I gratefully thank Constantin Severin.

Erkut Tokman. 07/09/2020.

Bio Erkut Tokman

Erkut Tokman (1971-) Turkish poet, performance and visual artist, was born in Istanbul. He studied theatre,modern dance and poetry in London,Bucharest and Milan. He started his first visual-art works in 2006, with serial-works called “Dadadairies” (four volumes) where he collobarated with the artists from different countries and art disciplines among those Mihai-Judit Balko (Scluptor-Visual artists-Curators-Romania), Mircea Roman(Sculptor-Romania),Vincent Liotta (Opera Professor-U.S.A), Amelia Antoniu (Soprano-Romania), Sabriye Çelik (Photographer Artist) can be considered. Later on he continued with his visual art works with İstanbul Plaques (4 pieces-2008) and Journey  of a rose towards unknown lands(2012). Over the last two years he focused on visual-poetry works using symbols and punctuations and widely published them in Turkey’s experimantal literary reviews, mostly those poems are considered by the poet under serial poems called O’nun Şiirleri” (Poems of Third person or His/Her poems), latest two of those visual poems called O’nun Müziği” (Music of Third person orHis/Her music) and “O’nun Rüyası” (Dream of Third person or His/Her Dream) are turning point of his visual poetry which became digital or visual art. He took part in different international mail art projects with his visual works as well as featured by literary reviews. His visual art-work called Journey  of a rose towards unknown lands was demonstrated in  13th Congress of National Turism in Mediterranean University-Antalya, in the exhibition called “Tourism”, “Tourist”,”Turkey: A Destination” (December-2012) He was presented as an artist in this year Borders Art  and Architecture Festival -2020 in Venice -Italy under “Fragmented İdentities”section.

| Tagged , , | Leave a comment

My art at Le Galeriste, Montreal


I’m thrilled to announce that one of my artworks, Text and Time 112 (The Couple, the Archetypal Expresssionism series) was selected by the well-known fashion design&production company Le Galeriste-The Wearable Art Gallery, Montreal which „showcases exclusive works of art from some of the world’s most respected artists, produced on high-end clothing made in Montreal (Canada). Our mission is to help artists from all over the world focus on their art by supplying revenues from the sale of humanly and environmentally responsible products made from A to Z in our Canadian factory.”
Many thanks to the wonderful team from Le Galeriste, who discovered my art on net

https://www.art-a-porter.com/fr/constantin.severin

Text and Time 112 (The Couple), oil on canvas, 70×90 cm, 2015. Private collection, Bucharest.

| Tagged , , | Leave a comment

Quantum Figurative:„Cross-Selfportrait”


„Cross-Selfportrait”, oil on canvas, 50×60 cm, 2020.

This is the first artwork from a new series, Quantum Figurative, in which the visibile world is less important and the foreground is occupied by the vortex of the multiplied shapes and colours of the cuantic world, the invisible face of the universe.

QUANTUM FIGURATIVE is an art concept/movement launched by the visual artist Constantin Severin in August 2020.

| Tagged | Leave a comment

TIMBRE EROTICE


                                                 TIMBRE EROTICE

                                                    de Doru Covrig

I.

     Anne e un personaj romanesc, o frumoasă damă în tinerețe, soția unui om de afaceri
și deputat, un  cunoscut politician din Bordeaux . O familie ideală cu patru copii,  aliniați ca de sărbătoare la venirea în vizită a Reginei Elisabeth II a Marii Britanii , la Bordeaux  în 1992, cu imagini apărute în presa locală.

     Dar destinul a făcut să fie abandonată curând, deputatul ei refugiindu-se să trăiască o istorie de dragoste cu un tânăr și frumos marocan. Frumoasa și eleganta damă cu cei patru puișori a fost remarcată de un musculos legionar mercenar în retragere, cu care își încropește și ea o relație amoroasă. Surpriza vine curând, amantul ei nu prea bogat are nevoie de arginți pentru a se aproviziona cu rășină de canabis și îi fură bijuteriile din aur și diamantele de prin sertare, care se vând bine și repede.

     Poate și alte istorii colorate și picante vin pe parcurs în labirintul ei afectiv, în setea de
căutare fizică și sufletească. Centrul nostru de Cercetări Afective și Artistice de la Marna este sensibil și interesat în astfel de istorii,  completând telegrafic vizualul artistic, fără tendințe de profituri literare …

II.


     Strania Bertille era tare mândră de sânii ei când a trecut pragul Centrului de Cercetări Afective și Artistice, în octombrie 2011. Era o blondă bizară și exhibiționistă,  care adora să se fotografieze, fiind extrem de încântată de detaliile sale corporale, pe care le arată demonstrativ și fără zgârcenie. Era conștientă probabil că unele detalii făceau net o excepție din ea, încă o dovadă că suntem cu toții diferiți, nu ieșim din aceeași matriță.

     O întreagă poveste paginile ei de viață,  pe care le-am filtrat puțin în cele două vizite aici, în studiourile noastre, în același timp profitând de bogăția vizuală de fotografiat.
Avea o siguranță specială, deși în tinerețe a fost o clasică mamă de familie profund afectată de un divorț destabilizator. Cu avocați buni, soțul a obținut paternitatea celor două fiice, anulându-i astfel sentimentele nobile de maternitate, ea consolindându-se treptat cu o libertate relativă și colorată, fiind într-o permanentă căutare pentru a investi sentimente și emoții, uneori amuzându-se și profitând că este încă atrăgătoare cu capitalul ei corporal.

     Fiind net o dominatoare, într-o lume ce se poate împărți în două, în dominatori și dominați,  Bertille povestea că a frecventat cluburi libertine unde triumfa ca șefă dominatoare, acesta fiind un avantaj net vizavi de săracele fete dominate, care găseau o plăcere animalică în a se comporta ca niște sclave, obiecte de consum. Acolo ea era cea care călărea bărbați și îi biciuia bine, căci sunt unii care au plăcerea juisivă de a fi
bătuți și umiliți de femei, plătesc chiar bine pentru chestia asta masochistă.

     Să nu se înțeleagă însă că pentru sutele de imagini cu Bertille am fost bătut
sau am avut vânătăi, nu mi-a plăcut niciodată sa fiu dominat, preferând poate să fiu și eu un dominator civilizat, fără biciuiri și zeci de vânătăi… A fost prin urmare o complicitate comică și creativă, între doi dominatori caraghioși.

III.


     Seria de fotografii în decor acvatic, cu policarbonat, o are ca protagonistă pe Madeleine A. și exprimă “la dolce far niente”, cu un soare generos de septembrie 2016,
care te inspira să bei apă, poate chiar și șprițuri, ca sa nu te deshidratezi.Ceva despre M.A., un mic story ?… Ea este cineva interesant ca persoana și ca look, arată încă bine pentru vârsta de ieșit la pensie. Mama a trei copii mari, unii chiar artiști sau buni muzicieni. Fata ei e o cunoscută actriță și realizatoare de piese de teatru, participantă la festivalul de la Avignon etc.

     Acum liberă, Madeleine divorțase de un tip  bizar, care vroia să-și regăsească singurătatea de om celibatar. A vizitat Maramureșul și într-un sat prietenia cu un popă a făcut-o să cumpere un teren pe care să instaleze o casă din bârne din lemn,
în care visează să se izoleze de lumea noastră, putredă și modernă. Cum M.A. este

cool și fotogenică și pe gustul meu, îi propun să facem o mai amplă și profundă
cunoștință, la care ea îmi răspunde că nu prea poate, având un amant. Eu fiind bucuros și mulțumit totuși că funcționează bine complicitatea noastră foto, speram într-o schimbare de situație și sugerez ca pe viitor să aibă, de ce nu, doi amanți.


     Surpriză, cine sună la poartă într-o zi? M.A. îmi face o vizită instantanee cu un domn cu care se afla în promenadă pe valea Marnei, ei având ideea să ne vedem la ceva taclale și la o bere… El vorbea mai tot timpul de nevasta lui, un fel de laitmotiv obsesional. La următoarea complicitate foto o întreb ce noutăți are și cum merge relația cu amantul ei. Îmi răspunde că-i un prostovan prost crescut, care povestește de nevastă-sa
chiar și în momentele cele mai intime, devenind insuportabil și probabil va termina cu el.
Iata-mă cu șansa de a fi poate pe lista ei de viitori amanți, numai că pe parcurs
drumurile șerpuitoare ale vieții nu aranjează mersul trenurilor așa cum vrem noi.
Rămân astfel doar fantasmele și fotografiile care evocă, iată, simpatice istorioare …

IV.


     Macha face parte din amicițiile mele cele mai apropiate și care a inspirat sute și mii de imagini foarte fotogenice, o arhivă bogată pentru care trebuiesc multe cuvinte elogioase, pline de afecțiune și de mulțumire … Ca story, nu aș avea decât cuvinte de laudă și de solidaritate , ea fiind o ființă foarte feminină și sensibilă, de un natural tolerant și generos, o făptură de excepție.

     Originară dintr-o familie din Bordeaux, tatăl cu o bună situație,  proprietar de
magazine de mobilă, din nefericire ea a rămas orfană de mică, fiind crescută cu surorile ei
de către mătuși îmbătrânite prematur, o sursă de nefericire și de sensibilitate exacerbată.
Cu un mare simț al datoriei, maratonul ei existențial a fost între o viață plină de
investiții sentimentale și muncă. Chiar și acum, ajunsă bine la vârsta pensionării
este fericită că găsește mici joburi,  care să-i permită să-și facă tot felul de cadouri de tot felul, ea fiind de fapt o cheltuitoare , cu mijloacele ei cele mai modeste.

     Am fost invitat o dată în îndepărtatul Finistère, în casa ei dintr-un sat de pescari bretoni, cumpărată din moștenirea obținută de la un ex-compagnon englez, care iubea marea dar și drinkurile. A fost un sejur cu vizite de vândut casa, de plătit datoriile, dar de neuitat, ca o aniversare pe care Macha nu o uită niciodată , cu restaurante sau torturi
cu lumânări de suflat. Trăind aici, în noua mea Republică, am întâlnit oameni minunați, de o mare generozitate și delicatețe sufletească. Ei m-au făcut să uit lumea din care veneam, cea cu bariere și cu datul din coate pentru pâine ori funcții, o lume cu invidiile și urile agresive de lichidat săracele capre behăind flămânde, văzute peste gard…


V.

     Un grupaj realizat în urma vizitei din 4 octombrie 2010 a amicei Christine H., o odaliscă în negru, care face parte din lista persoanelor interesante pentru un fotograf. Ca istorie, pagini de viață , amintirile sunt cam cețoase, dar ar fi de reținut că ea a lucrat ca asistentă pe platourile de cinema. O lume harnică și vizuală palpită și în spatele lămpilor și mașinăriilor ce fabrică tot felul de povești păcălitoare. O lume de vis sau contrariul? Oricum, una dureros de expresivă cu noile mijloace tehnologice.


     Christine, ajunsă și ea la vârsta de argint, iată că face cu modestie jocul, aici în minusculul studio de la Marna, cu o lampă și un fotograf care descoperă și o stare de spirit stimulatoare și creativă, în spirit  minimalist. Aici la San Mauro suntem în urbea unde a locuit Jacques Tati o bună parte din viața sa activă. Cu odalisca noastră în
negru pe canapea, nu suntem desigur în vacanțele convenționale ale clasei  muncitoare ce începe să iasă la soare, să descopere marea cu plăcerile ei …
Dar găsim că imaginile noastre au ceva din modestul convențional artistic, arta fiind întotdeuna o comunicare codată, o propunere a unui nou real.

VI

     Acum îmi amintesc umbrele letriste de pe corpul amicei Matilde H, care mi-a făcut o vizită în octombrie 2011. Este agreabil să te plimbi prin arhive ca un exercițiu de memorie, exact cum ai pune un vechi disc cu muzică nostalgică din altă epocă.

      Este interesant să o revezi pe Matilde „desnuda”, care deși pulpoasă avea un corp bine proporționat și armonios, mai ales când vezi că nu ascunde vârsta ei de bunică. Cu câțiva ani în plus ca fotograful , dar cu mâini abile ce se văd bine în imagini, ea a sosit
cu un coș de patiserie libaneză cu aspect de poale-n brâu, care devenea sugestivă
cu un pahar de „rouge”, facilitând dialogul

     Ce povestea ea în acele momente febrile era interesant, exprimând generozitate și chiar umor, plangandu-se că are un nepot ce are dublurile de la chei  și-i răvășește casa ca să găseasca unde ascunde banii lichizi pentru fanteziile lui de lux. O consolare avea poate că încă nu-i trecea prin cap sa-i fure bijuteriile  sau chiar și coșul cu delicioasa patiserie libaneză . O bunică, o șefă de familie dar cu fantezie ca multă lume de aici, care nu uită să se joace, deschizând tinerește supapele libertine, mai ales dacă se apasă pe bunele butoane. Încă un mesaj ce face pe avocatul pentru libertatea de expresie și elogiul lumii libere de aici.

VII.


     Am început să conviețuiesc tot mai mult cu amintirile, plimbându-mă prin arhive,
vrând să laud multe persoane pe care le-am cunoscut și fotografiat, unele cu istoriile lor exotice …


     De exemplu azi mi-am amintit de o cucoană frumușică, prezentabilă , de origine alsaciană, ce a trecut pe aici să mă vadă. Plimbindu-ne aici pe malul Marnei și stând pe o bancă la apus de soare, ea devine brusc romantică.  Apoi, surpriză, începe să povestească în transă că are un iubit, pe care l-a cunoscut doar pe Internet și cu care comunică la perfecție și la ore precise… După o pauză, îmi mărturisește și secretul ei, că face dragoste cu el pe Internet, pe ecran prin Skype și că este formidabil … Povestea chestia asta cu o expresie de femeie îndrăgostită până în vârful urechilor.


     Revenim acasa și-i propun să bem ceva și încep să cred că suntem pe drumul cel bun, spre erotism, dar ea începe să fie nerăbdătoare și se uită la ceas, ca și cum ar avea treburi importante. Îmi explică în cele din urmă că de fapt nu vrea să rateze întâlnirea ei erotică din acea seară și mă roagă insistent sa o duc la gara, ca să se reîntoarcă acasă …
Eu șocat de situație am devenit dintr-o dată un simplu șofer acompaniator.

     Acasă m-am gândit că am fost prost inspirat,  uitând sa-i propun să faca un sex-party pe ordinatorul meu. Apoi am realizat că nu aveam Skype. Regrete tardive, în viață trebuie să fii inspirat. Viața fiind ca un voiaj, poți să ratezi tot felul de trenuri dacă nu ești pe fază. Uneori ajungi chiar la concluzia, mai mult sau mai puțin pripită, că trenurile cele mai interesante le-ai cam ratat. Dar să pozitivăm, să ne zicem că ideea este excelentă, ca o bună reclamă pentru Skype, apoi că putem face amor cu dame de pe alte continente, fără să ne chinuim să avem vize și teste covid ori să ne cheltuim banii pe avioane și călătorii inconfortabile .

Doru Covrig este un cunoscut sculptor, plastician și fotograf. Născut în1942, la Deta (jud. Timiș), a făcut studii în Timișoara și la București, unde a absolvit, în 1972, 

Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. Din 1982 trăiește și lucrează în Franța, în regiunea pariziană. Participă la numeroase expoziții de grup și simpozioane și expune în importante expoziții personale. Lucrările lui Doru Covrig figurează încolecții publice și private din Franța, România, Japonia, SUA etc.

Website: http://www.covrig.net/

| Tagged , , | Leave a comment

THE KNEE OF SUPREMACY


Photo: Getty Images

THE KNEE OF SUPREMACY

               In memoriam George Floyd

I can’t breathe

with the neck tight in the vise

of the knee of supremacy

the carotid artery is torn by weight

of hundreds of years of slavery violences and hatred

I can’t breathe

the tension rises and the heart goes crazy

the knee of supremacy

close your frothy mouth

and the world around falls into the void

I can’t breathe

the last thoughts are suffocated

below the weight of the knee of supremacy

father mother sister brother lover

a beautiful story in disarray

I can’t breathe

with an imploding heart

and skin peeled by collective hatred

with crushed memories

below the knee of supremacy

I can’t breathe

below the huge knee of supremacy

which fell like lightning on Chicago Avenue

the world hangs strangled

by my hot neck

Suceava, May 31, 2020

(c) Constantin Severin, English version by Constantin Severin&Slim FitzGerald

| Tagged , , , , , , | Leave a comment

BALLAD FOR THE OLD FIDDLER


The famous Romanian fiddler Nicolae Neacșu


 
 
 
 
BALLAD FOR THE OLD FIDDLER
 
                                        In memory of Nicolae Neacșu
 
the toothless old fiddler with the swarthy face
seemed peeled off a painting by Chagall
I still see him floating in the vast sky of childhood
a copper angel among painted houses horses cats and butterflies
but with a violin in his hand he was like a tiger
at weddings baptisms funerals and village dances
 
his music swelled your heart to its fullest
 
I don’t sing he whispered to me secretly I let myself be sung
out of all your longings and sorrows
out of all the grandmothers’ stories and the rhythmic clamor
the gallop of horses and the wings of butterflies
everything you listen to is always in you
life either contains music or you no longer live it
 
his music swelled your heart to its fullest
 
I still see the old fiddler with the dark complexion
in my childhood sky covered with Oltenian carpets
with a thin short mustache like Johnny Depp
a violin wizard drawing effects from other worlds
with a horse’s hair tied to one of the strings
which he pulled from time to time to the rhythm of the song
 
his music swelled your heart to its fullest
 
I see him again in his black suit and the red tie with white dots
his shabby felt hat pulled over one ear
the old fiddler sang the sadness of the world in its pure form
the one that penetrates deep into your bones and gut
the violin is light in the hand but heavy when singing he said
this exhausting sweet craft is not taught but filched
 
his music swelled your heart to its fullest
 
the old fiddler didn’t just sing
but became a creature with a soul possessed by notes
who existed in a traumatic catharsis of euphony
he swayed to and fro and rolled his eyes
a cloud of stardust rose from his violin
over the world of crucifixes totems and overlapping columns of eyes
 
his music swelled your heart to its fullest

Constantin Severin
 
Suceava, May 13, 2020

 
(c) C.S, English version by Constantin Severin&Slim FitzGerald
About Nicolae Neacșu (Culai):

https://www.theguardian.com/news/2002/sep/16/guardianobituaries.arts

| Tagged , , , , , , | 2 Comments

THE CYBERNETIC GHOUL


STRIGOIUL CIBERNETIC

generația mea a renăscut

de trei ori din propria-i cenușă

în vremea copilăriei mele lumea își zidea destinul

gândind ființa naturii

în vremea tinereții lumea își modela devenirea întru ființă

gândind negânditul

în vremea senectuții lumea își croiește haosul

gândind ființa limbajului

generațiile viitoare nu vor mai trebui să renască

omul va deveni un etern strigoi cibernetic

Suceava, 25 aprilie 2020

THE CYBERNETIC GHOUL

my generation has been reborn

three times from its own ashes

in my childhood people built their destiny

thinking of the being of nature

in my youth the world shaped its becoming into being

thinking the unthinkable

in my old age the world is cutting its chaos

thinking the being of language

future generations will not have to be reborn

man will become an eternal cybernetic ghoul

Suceava, April 25, 2020-04-25

(c) C.S, English version by Constantin Severin&Slim FitzGerald

| Tagged , , , , | Leave a comment