gheorghe stroia despre arta lui constantin severin


Un tânăr şi talentat scriitor şi critic de artă din Adjud, Gheorghe Stroia, a publicat în Universul Românesc un studiu extrem de incitant despre arta mea.

http://www.universulromanesc.net/index.php/art/pictura/129-severin-constantin-simbioza-dintre-vechi-i-nou-sau-despre-revoluia-artei-viitorului

Constantin Severin : „Simbioza dintre vechi şi nou” sau „Despre revoluţia artei viitorului” Luni, 07 Februarie 2011 08:39 Gheorghe A. Stroia Artă – Pictura

„Arta este oglinda magică pe care o creăm pentru a transforma visele invizibile în imagini vizibile. Pentru a ne vedea chipul folosim o oglindă; operele de artă le folosim pentru a ne vedea sufletul” – George Bernard Shaw

Poet, publicist şi artist plastic, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Constantin Severin s-a născut în 1952, în Baia de Aramă. Absolvă, în 1977, Facultatea de Chimie şi Ingi¬ne¬rie Chimică a Institutului Politehnic din Iaşi. Face studii postuniversitare de Economie şi democraţie (Croaţia, 1991, bursă Soros) şi Societate şi cultură (Suedia, 1993, bursă finanţată de guvernul Suediei). Dintre cele mai cunoscute titluri ale sale, amintim: Duminica realului (Editura Junimea, Iaşi – 1984); Zid şi neutrino (Editura Vlasie, Piteşti – 1994); Wall and Neutrino (Editura Minerva Press, Londra, 1997 – tradu¬cere de Liviu Martinescu); Improvizaţii pe cifraj armonic (Editura Axa, Botoşani – 1998); Axolotul (Editura Maşina de Scris, Bucureşti – 1998) ; Oraşul Alchimic (Editura Dacia, Cluj-Napoca – 2002); Imperiul Sacru. Mănăstiri şi biserici din nordul Moldovei (Editura Paralela 45, Piteşti – 2003).

Ca artist vizual, este membru al grupurilor 3rd Paradigm (alături de artiştii internaţionali Adrian Bayreuther, Alberto D’Assumpçao, Olga Dmytrenko şi Izabella Pavlushko) şi European Artists – Velbert, Germania, fiind prezent cu numeroase lucrări în muzee şi colecţii particulare din România, Germania, Anglia, Finlanda, SUA, Italia, Elveţia şi Ucraina. Dintre expoziţiile sale personale, amintim: Text şi Timp, septembrie 2004, Complex Muzeal Bucovina, Suceava, România (inclusă în Agenda canalului TV EuroNews cu evenimentele culturale majore din Europa); Semnele Timpului, noiembrie 2004, Galeria de Artă NahVision, Stuttgart, Germania (de asemenea inclusă în Agenda EuroNews). Aceste lucrări au fost expuse şi la Universitatea Georg August din Goettingen, Germania, în aprilie şi mai 2005; Metaforele Timpului, februarie 2006, Galeriile Velea (Transart), Bacău, România. Identităţi Matrioşka, februarie 2007, Galeria de Artă a Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava; Oraşul Alchimic, ianuarie 2009, Galeria de Artă Lascăr Vorel, Piatra Neamţ, România (expoziţie promovată de programul Rendez-vous, EuroNews); Suceava mea arhetipală, aprilie 2009, Galeria de Artă Dalype, Oslo, Norvegia; Text şi Timp. Expresionismul Arhetipal, noiembrie 2009, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, România, curator Dan Basarab Nanu (director M.A.V.).
Putem afirma că recunoaşterea naţională şi internaţională a artistului sucevean este o certitudine, talentul său manifestându-se prin crearea unor lucrări unice şi – mai presus de orice – inovatoare. Sensibilitatea artistului este cel mai bine exprimată în motto-ul său, ca o ilustrare a modului în care trăieşte şi se manifestă: “ În scrierea japoneză ideograma iubire e reprezentată printr-o inimă legată prin cuvinte”. Este un alt fel de a spune că motivaţia artei ca şi a vieţii trebuie să fie iubirea. Nu doresc să reamintesc ceea ce s-a spus despre opera distinsului artist, ci aş dori să vă împărtăşesc impresiile pe care mi le-au produs picturile sale. Am observat (şi o spun din perspectiva unui amator de artă) că fiecare operă a sa este o veritabilă poezie, o alegorie a simţurilor, o rafinată descriere a stărilor în nuanţe vii, pastelate. Îmbinând culorile spectrului luminii, într-o cromatică specială, fiecare operă a domniei-sale te va îmbogăţi, convertindu-te în martor al genezei sau în exploratorul unui întreg univers artistic. Cu o rafinată atenţie pentru detalii, liniile picturilor pot fi percepute ca răsfrângeri ale luminii, până dincolo de curbura universului. Ţi se va induce astfel senzaţia de călătorie în timp, ajungând (fără îndoială) să priveşti din viitor asupra panoramelor propriului prezent.

Cu o minunată aplecare asupra originilor, pictorul cultivă prin lucrările sale simbolurile iniţiatice ALFA şi OMEGA, prezentul fiind o ilustrare atemporală a juxtapunerii celor două axe ale creaţiei. Cu un spirit de revoluţionar, alătură în operele sale trecutul şi prezentul, pictura sa de tip expresionist-arhetipal aparţinând în egală măsură viitorului. În lucrările sale, recunoaştem elemente ale unor artefacte, ale unor relicve, care au menirea de a reconstitui nuanţele de originar, de atemporal. Observăm în spaţiile geometrice ale picturilor sale, indubitabilul profil al Gânditorului de la Hamangia şi siluetele antropomorfe aparţinând unor antice culturi. Cel mai des utilizată este silueta de gen feminin, ca simbol al prolificităţii şi continuităţii. Alăturând elemente arhaice unor detalii de tip expresionist sau realist, pictorul creează veritabile punţi cromatice, pe care admiratorul artei sale nu ezită să călătorească, cu o infinită plăcere. Picturile sale nu sunt simple construcţii geometrice. Registrele liniare au profunzimi relevante, constituindu-se în spaţii verticale şi orizontale, ce pot simboliza ascensiunea sau decăderea, sacrul sau profanul. Ele pot fi, de asemenea, similare unor mozaicuri sau table de şah, semnificând piesele de puzzle ce compun viaţa – în esenţă. Alteori, îmbogăţite de imagini ale unor capodopere din istoria artei (Jan Vermeer sau Diego Velazquez), picturile sale transformă arta în porţi deschise spre nemurire. Simboluri cromatice (cu faţetele finisate şi bine conturate) pe care pictorul le utilizează, te vor face să recunoşti unele asemănări cu opera brâncuşiană. Identificăm în semnele grafice ale pictorului sucevean simbolurile care au însoţit dintotdeauna creaţia populară: segmente din Coloana Infinitului, spaţii decorate cu simboluri ezoterice sau simboluri ale iubirii, desprinse de pe o Poartă a sărutului.

Artistul foloseşte o gamă variată de culori. Astfel roşul intens se alătură galbenului iar verdele, negrul, ocrul completează magia de culori distribuite în starea lor pură. Arta lui Constantin Severin este pe cale să rescrie ori chiar să inventeze un nou vocabular artistic, prin concepţia originală şi edificatoare. În deplin consens cu viziunea marelui Gauguin care, pe un ton uşor profetic, spunea: “Arta este ori plagiere, ori revoluţie”, putem afirma că arta pictorului sucevean este o provocare. Cu siguranţă, ea va deveni unul dintre reperele importante ale evoluţiei artelor frumoase. Aproape toate tablourile artistului au spaţii vaste, dispuse fie central, fie periferic, dar respectând proporţiile şi simetriile. Ele simbolizează – cel mai probabil cerul, universul (la scară macro) şi sufletul (omul, la scară micro). Nu putem să nu amintim aici şi minunatele picturi în care pictorul redă frumuseţea lăcaşurilor sfinte din nordul Moldovei, în care Dumnezeu a coborât desculţ, aducându-ne sacra lumină din ceruri, pentru a-şi putea vedea supuşii de aproape. Sunt redate sfintele odoare ale ecumenismului românesc, lavrele: Suceviţa, Putna, Moldoviţa sau Slătioara (Râşca). Cu siguranţă ar mai fi multe de spus, dar aş pune punct aici intempestivei mele incursiuni în opera distinsului artist, concluzionând că fiecare pictură a sa este realizată cu un penel măiestru şi îmbogăţită de o adevărată poezie a simţurilor. O fericită asociere de viziuni şi efecte, de concepte şi simboluri, care fac din arta sa o flacără vie, ce arde cu strălucirea unei stele. Cu certitudine, putem afirma – fără nicio exagerare – că arta sa este o aventură, într-o lume necunoscută multora dintre noi, care poate fi explorată doar de cei dispuşi să-şi asume riscurile unui astfel de înălţător demers. Putem spune că se preschimbă radical viziunea pe care o avem despre artă şi despre actul artistic – în genere. Rostind taina prin taină, Constantin Severin dă un nou sens simbolurilor arhetipale şi ne „obligă” la o abordare mai profundă a artei. Folosind câte o culoare pentru fiecare stare a sa, pictorul construieşte (dincolo de culori) o întreagă lume, ce poate fi simţită numai transformându-ne sufletul într-o harpă, capabilă să vibreze la fiecare atingere. Dacă „Arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce îi faci pe alţii să vadă” (după cum spunea Edgar Degas), atunci pictorul sucevean confirmă acest simplu dar profund adevăr, prin valenţele pe care opera sa le are în peisajul cultural contemporan.
Gheorghe A. Stroia

About Constantin Severin

Constantin Severin (constantinseverin.ro) is a Romanian writer and, as a visual artist, the founder and promoter of the award-winning concept known as archetypal expressionism. He is the author of eight books of poetry, essays, and novels, and his poems have been published by major Romanian and international literary magazines. He is one of the editors of the French cultural magazine Levure littéraire.
This entry was posted in Art and tagged , . Bookmark the permalink.

One Response to gheorghe stroia despre arta lui constantin severin

  1. ea says:

    Intr-adevar, dincolo de culoare si forma, exista acea melodie a tablourilor realizate de domnul Constantin Severin, acea melodie pe notele careia timpurile se imbina,trecutul isi deschide pleoapele spre prezent si prezentul spre viitor…se imbina alcatuind un tot ce se strecoara printre forme geometrice clare. Fiecare tablou al domnului Constantin Severin este un cantec.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s